Ajutor contabil în proiecte europene

Fondurile europene reprezintă visul multor antreprenori români. Contabilitatea proiectelor pentru atragerea acestor sume este extrem de importantă pentru a încadra cheltuielile ca fiind eligibile, astfel încât să nu se ajungă să se ramburseze o parte din bani

Contabilitatea analitică a proiectelor finanţate cu fonduri europene este o cerinţă obligatorie şi necesară pentru a asigura conformitatea cu registrele contabile exacte şi periodice, care garantează transparenţa implementării proiectului. Toate operaţiunile realizate în cadrul unui proiect vor fi reflectate în evidenţa contabilă atât a beneficiarului, cât şi a partenerilor acestuia, fiind susţinute de documentele justificative.

Conform art. 89 şi art. 90 din Regulamentul (CE) nr. 1.083/2006 şi art. 18 şi art. 19 din Regulamentul (CE) nr. 1.828/2006, pentru beneficiar există obligaţia păstrării tuturor documentelor justificative şi a registrelor timp de trei ani de la data închiderii oficiale a POS DRU 2007-2013, res­pectiv 31 decembrie 2021, cu posibilitatea prelungirii acestui termen. Pentru proiectele POS CCE, termenul este de 5 ani de la închiderea oficială la POS CCE.

În general, în 30 de zile de la semnarea contractului, beneficiarul proiectului are obligaţia de a depune o notificare la Autoritatea de Management, în care se detaliază modul în care se va realiza evidenţa contabilă a proiectului, prin conturi analitice distincte care includ în structură numărul şi data contractului de finanţare, precum şi acronimul „CCE“, spre exemplu, pentru proiectele POS CCE, şi modul de arhivare al acestora.

Înregistrările contabile trebuie realizate de un expert contabil/contabil, desemnat în condiţiile legii, care va semna şi data documentele contabile aferente operaţiunilor din cadrul proiectului. Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat, precum şi a celor care le-au înregistrat în contabilitate. Beneficiarul este cel care poartă răspunderea efectuării corecte a înregistrărilor ce îl privesc direct pe acesta sau pe parteneri. Beneficiarul va fi obligat să plătească înapoi sumele şi penalităţile rezultate în urma unor eventuale înregistrări eronate, dar care au beneficiat de rambursări.

Una dintre condiţiile generale pentru ca o cheltuială să fie recunoscută ca fiind eligibilă în cadrul proiectelor cu finanţare europeană este că aceasta să fie înregistrată în contabilitatea beneficiarului de proiect, să fie identificabilă, verificabilă şi să fie dovedită prin facturi, în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale.

Reguli generale de eligibilitate: cheltuielile să fi fost efectiv plătite furnizorilor respectivi, cheltuielile să fie necesare proiectului şi regăsite în bugetul acestuia, se se regăsească în lista cheltuielilor aprobate, să nu fie decontate şi în alte proiecte şi să fie corelate cu activităţile proiectului.

Documentele-suport pentru realizarea înregistrărilor contabile pot fi facturi, specificaţii tehnice, avize şi certificate, state de salarii şi pontaje, declaraţii privind plata TVA-ului nedeductibil etc.

Operaţiunile contabile privind activităţile beneficiarului sunt (fără a se limita la) înregistrarea facturilor primite de la furnizori, înregistrarea plăților furnizorilor, înregistrarea salariilor şi a plăţilor către personalul care lucrează în proiect, recunoaşterea activelor generate în cadrul proiectului, corecţii financiare la nivel de contractori şi încasarea sumelor aferente etc.

Recomandări:
Organizarea şi conducerea unei contabilităţi proprii fiecărui proiect, la nivel de balanţă de verificare, similar sistemului utilizat de sucursalele fără personalitate juridică.

Utilizarea principiilor consolidării pentru a se prezenta o situaţie financiar-contabilă a întregului proiect pentru beneficiarii care au parteneri. Cu ajutorul conturilor analitice per fiecare partener, se vor putea urmări dosarele de achiziţii întocmite pentru fiecare furnizor, contractele şi facturile aferente etc.

Atenţie!
Costurile cu resursele umane includ atât cheltuielile directe cu personalul şi cheltuielile asimilate acestora, cât şi cheltuielile cu cazarea, transportul şi diurna.

În cererea de rambursare trebuie solicitate doar cheltuielile realizate şi plătite în perioada de eligibilitate (pentru care există documente justificative).


Bază legală:

1. Codul fiscal cu modificările şi completările ulterioare legea nr. 571/2003;

2. OUG nr. 64/2009 privind gestionarea financiară
a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergență, cu modificările şi completările ulterioare;

3. OMFP nr. 2.548/2009 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a OUG nr. 64/2009;

4. OUG nr. 63/1999 cu privire la gestionarea fondurilor nerambursabile alocate României de către CE;

5. Legislaţia naţională privind Codul muncii, precum şi în domeniul salarizării atât în sistemul public, cât şi în cel privat;

6. Ghiduri, instrucţiuni, documente-cadru de implementare, condiţii generale şi specifice;

7. Instrucțiunie autorităţilor de management/organismelor intermediare.




Sursa:   Capital.ro

MIRELA ȘERBAN,
managing partner R&M Audit Contabilitate

Informatii utile

Totul despre Biroul de Credit

Biroul de Credit din Romania este o companie privata, care are actionar principalele banci din tara si care colecteaza si ofera informatii bancilor despre clientii solicitanti ai unor credite.

Practic, in momentul in care o persoana solicita un credit de la o banca, regula este ca respectiva banca sa verifice clientul in baza de date a Biroului de Credite. Deasemenea, bancile transmit Biroului atat informatii positive, cat si negative despre detinatorii de credite bancare.

Ce tipuri de informatii detine Biroul de Credite:

- Informatii negative legate de restantele mai mari de 30 de zile la plata creditelor bancare (informatiile pot fi transmise doar dupa 15 zile de la data la care banca a informat debitorul asupra restantei)

- Informatii positive legate de numarul, valoarea si perioada de acordare a creditelor in sold ale unui client

- Raportul tip scoring care furnizeaza o evaluare a riscului de neplata a unui credit de catre un client – raportul are la baza istoricul de plata a creditelor ale respectivului client

Informatiile stocate in baza de date a Biroului de Credit sunt sterse dupa 4 ani de la data achitarii sau stergerii restantelor – prin urmare achitarea restantelor nu duce la stergerea imediata a istoricului negativ al unui client.

O alta mentiune importanta este ca nici o banca nu poate interoga datele unui anumit client (sau non-client) la Biroul de Credit fara acordul expres si in scris al clientului.

De regula , Raportul de Credit al unui client contine urmatoarele informatii:

• Date personale despre titular

• Data deschiderii contului

• Numărul de cont (IBAN), tip cont

• Starea contului

• Durata contractului

• Modalitatea de rambursare

• Suma acordată

• Suma datorată

• Frecvenţa plăţilor

• Rata lunară

• Data scadenţei

• Suma plătită

• Suma restantă

• Număr de rate restante

• Număr de zile de întârziere

• Plăţi şi istoricul lor, pe maxim 4 ani în urmă

• Angajatorul principal al titularului

• Date de identificare giranţi, codebitori sau cosemnatari



Sursa: http://www.contzilla.ro/2013/02/totul-despre-biroul-de-credit/


https://plus.google.com/u/0/110647399660543816768/posts

Tratamentul contabil al activelor biologice şi produselor agricole (I)

Specializat - Prof. Univ. Dr. Dumitru Graziella Corina, ASE Bucureşti / Ec. Dr. Hagiu Raymonda - Director Executiv CECCAR Filiala Sibiu
(citeste alte articole de acelasi autor ») 

1. INTRODUCERE

Ordinul pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, aplicabile societăţilor comerciale ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată introduce în contabilitatea noastră o nouă categorie de active imobilizate, cea a activelor biologice, şi o nouă categorie de active curente, în categoria stocurilor, cea a produsele agricole.
În acest sens, paragraful 37 - (3) din prezentul ordin menţionează: " În cadrul activelor imobilizate se urmăresc distinct activele biologice (contul 241 "Active biologice")". În continuare, acelaşi paragraf face trimitere la Standardul Internaţional de Raportare Financiară IAS 41 "Agricultura": "La contabilizarea operaţiunilor privind activele biologice sunt avute în vedere prevederile IAS 41."
În ceea ce priveşte produsele agricole, Paragraful 59 propune recunoaşterea acestora într-un cont distinct: - "(1) Produsele agricole sunt evidenţiate distinct în contabilitate (contul 347 "Produse agricole"), cu respectarea prevederilor IAS 41".
Se poate remarca uşor că ambele categorii de active vor fi recunoscute şi contabilizate în spiritul Standardului Internaţional de Contabilitate "IAS 41 Agricultura".
Ca atare, ne propunem ca în prezenta lucrare să analizăm şi interpretăm paragrafele Standardului sus menţionat, şi să vedem cum s-ar putea transpune acestea contabilităţii româneşti prin prisma noilor conturi introduse de Ordinul 1286 din 01.10.2012. Vom face abstracţie de contabilizarea subvenţiilor guvernamentale, pe care, de altfel, ne propunem să le analizăm într-un articol viitor.
Spre deosebire de restul IFRS-urilor, IAS 41 "Agricultura" a intrat în vigoare relativ recent, aplicându-se situaţiilor financiare aferente perioadelor care încep la 1 ianuarie 2003, în trecut normalizatorii mondiali de standarde contabile ocupându-se prea puţin (sau chiar deloc) de activităţile agricole.
Obiectivul acestui standard, conform paragrafului 1, este de a prescrie "tratamentul contabil şi prezentările de informaţii cu privire la activitatea agricolă".
IAS 41 trebuie aplicat "pentru contabilizarea următoarelor elemente, în cazul în care ele se referă la o activitate agricolă:
a) active biologice;
b) produse agricole în momentul recoltării; şi
c) subvenţiile guvernamentale tratate la punctele 34 şi 35" .

Acest standard nu se aplică:
"a) terenurilor asociate unei activităţi agricole (a se vedea IAS 16 "Imobilizări corporale" şi IAS 40 "Investiţii imobiliare"); şi
b) imobilizărilor necorporale asociate unei activităţi agricole (a se vedea IAS 38 "Imobilizări necorporale")".

Aşadar, în măsura în care procesul de transformare biologică s-a încheiat (de exemplu, atunci când e recoltat porumbul, când sunt tăiaţi pomii), nu vor mai fi aplicate prevederile IAS 41 "Agricultura", contabilitatea unor active precum imobilizările corporale sau necorporale, investiţiile imobiliare şi stocurile fiind îndrumată de standardele corespunzătoare.
Prin urmare, pentru început, ne propunem să analizăm şi interpretăm definiţiile prevăzute de IAS 41 "Agricultura " .

2.INTERPRETĂRI PRIVIND DEFINIŢIILE GENERALE ŞI CONEXE

Definiţiile analizate în continuare sunt preluate ad litteram din IAS 41 "Agricultura".:
Paragraful 5: "Activitatea agricolă reprezintă administrarea de către o entitate a transformării biologice şi recoltării activelor biologice pentru vânzare sau pentru transformarea în produse agricole sau în active biologice suplimentare".
Termenul "agricultură" cuprinde "creşterea animalelor, silvicultura, cultivarea de plante anuale sau perene, cultivarea pomilor fructiferi sau a altor plantaţii, floricultura şi acvacultura (inclusiv piscicultura)" .
Analizând această definiţie, Barry J. Epstein şi Eva K. Jermakowicz ajung la concluzia potrivit căreia agricultura se distinge de "exploatarea pură", în cazul căreia resursele sunt pur şi simplu culese din mediu (de exemplu, prin pescuit sau prin despădurire), fără a implica iniţiative de management, cum ar fi administrarea pepinierelor, reîmpădurirea sau alte încercări de regenerare. Ca atare, IAS 41 "Agricultura" nu se aplică activităţilor de exploatare pură şi nici produsului agricol care este recoltat şi care este, prin urmare, un produs non-biologic. Mai mult, standardul nu guvernează contabilitatea producţiei agricole care este încorporată în procesare.
IAS 41 stabileşte un set de criterii pentru activităţile agricole, prin care surprinde caracteristicile comune în diversitatea activităţilor specifice agriculturii, respectiv:
Paragraful 6: "a)Capacitatea de modificare. Animalele şi plantele vii sunt capabile de transformări biologice;
b) Administrarea modificării. Modul de administrare facilitează transformarea biologică prin îmbunătăţirea sau cel puţin stabilizarea condiţiilor necesare desfăşurării procesului (de exemplu, nivelul de elemente nutritive, umiditatea, temperatura, fertilitatea şi lumina). Această administrare diferenţiază activitatea agricolă de alte activităţi. De exemplu, recoltarea produselor din resurse negestionate (cum ar fi pescuitul oceanic sau defrişarea) nu reprezintă o activitate agricolă; şi
c) Evaluarea modificării. Modificarea calitativă (de exemplu, calitatea genetică, densitatea, gradul de coacere, conţinutul de grăsimi, conţinutul de proteine, gradul de rezistenţă al fibrelor) sau cantitativă (de exemplu, numărul de pui, greutatea, volumul, lungimea sau diametrul fibrelor, numărul de boboci), determinată de transformările biologice sau de recoltare, este evaluată şi monitorizată ca funcţie de rutină a administrării" .

În urma transformării biologice pot fi obţinute următoarele tipuri de rezultate:
"a) modificări ale activelor prin:
- creştere (o creştere cantitativă sau o îmbunătăţire a calităţii unui animal sau a unei plante);
- degenerare (o scădere cantitativă sau o deteriorare a calităţii unui animal sau a unei plante); sau
- reproducere (crearea de animale sau plante vii suplimentare); sau
b) producţia unor produse agricole, de exemplu, latex, frunze de ceai, lână şi lapte" .
În măsura în care toate aceste criterii sunt îndeplinite, activitatea va îndeplini cerinţele de raportare financiară impuse de IAS 41.

Revenind la definiţiile specifice agriculturii prezentate în IAS 41, în continuare paragraful 5 precizează:
"Produsul agricol reprezintă produsul recoltat de la activele biologice ale entităţii.
Un activ biologic este un animal viu sau o plantă vie".
Activele biologice reprezintă activele de bază ale activităţilor agricole, deţinute pentru capacitatea lor de a se transforma. Barry J. Epstein şi Eva K. Jermakowicz precizează că activele biologice sunt implicate în două tipuri de producţie: primul presupune modificarea activelor - de exemplu, prin creştere sau prin îmbunătăţirea calităţii, prin degenerare sau procreare. Cel de-al doilea vizează crearea unor produse separabile, care se califică iniţial ca producţie agricolă. Activele biologice sunt de cele mai multe ori administrate în grupuri (turmele de animale, pâlcurile de copaci sau câmpurile de recoltă). Pentru a putea vorbi despre un grup, componentele trebuie să fie omogene ca natură şi mai trebuie să existe omogenitate şi în activitatea pentru care este folosit grupul. De exemplu, cireşii care sunt păstraţi pentru producţia de fructe nu se vor afla în acelaşi grup cu cireşii păstraţi pentru lemnul lor.
"Transformarea biologică cuprinde procesele de creştere, degenerare, producere şi procreare care produc modificări calitative sau cantitative unui activ biologic.
Recolta reprezintă separarea produselor agricole de un activ biologic sau încetarea proceselor vitale ale unui activ biologic".
Activele biologice sunt de fapt animalele vii şi plantele. Activele biologice nu sunt identice cu recolta sau cu producţia agricolă. Este importantă distincţia între acestea deoarece tratamentul contabil poate fi diferit pentru fiecare în parte.

Sursa: http://www.curierulnational.ro/Specializat/2013-02-21/Tratamentul+contabil+al+activelor+biologice+si++produselor+agricole+(I)


http://facebook.com/Contabilitate.Cluj.Napoca

Ce-ar însemna apariţia forfetarului din aprilie

Ideea introducerii din aprilie a impozitului pentru firmele din domeniul hotelier a stârnit reacții divergente în rândul celor vizați de impozit. Noul regim fiscal va complica mult viața celor care vor trebui să îl achite, spun fiscaliștii.

Noul impozit vizează reducerea evaziunii dintr-un domeniu puternic marcat de acest fenomen. Fie că înregistrează sau nu profit, hotelurile, pensiunile şi restaurantele ar urma să îl achite, autorităţile încercând astfel să îi aducă în rândul contribuabililor pe cei care şi-ar fi ascuns profiturile pentru a nu plăti mai nimic la stat. Însă, atrag atenţia reprezentanţi din domeniu, forfetarul ar putea lovi tot în bunii platnici.

„Dacă scopul, de care ne plângem şi noi, este combaterea activităţilor evazioniste şi a muncii la negru în turism, atunci introducerea acestui nou impozit este de la început sortită pieirii. Va exista în continuare evaziunea, prin emiterea notelor de plată nefiscale în loc de bon fiscal, neraportări de TVA etc.”, atrage atenţia Radu Enache, preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România. În replică, ministrul pentru Turism şi IMM-uri, Maria Grapini, a spus însă că Enache reprezintă tocmai un sector care pare să fi învăţat anii trecuţi să îşi ascundă profiturile, de aceea se teme de noua taxă.

Greu de taxat

Dincolo de disputele autorităţi - mediu de afaceri, stabilirea nivelului impozitului ridică probleme serioase. Calculat în funcţie de capacitate, de clasificare, amplasare şi sezonalitate, acesta ar putea avea un nivel similar pentru unităţi care, deşi asemănătoare, au venituri diferite, aflându-se în faze diferite ale business- ului.Companiile la început de drum au o cu totul altă profitabilitate faţă de cele cu vechime pe piaţă, atrag atenţia reprezentanţi ai pieţei.

Dacă acestora li se aplică un impozit similar celui pentru firmele deja consacrate, vor fi dezavantajate. Dragoş Răducan, vicepreşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc, care susţine noul impozit, menţionează într-o notă că a propus „introducerea unei chei de corecţie faţă de un venit prezumat”, aşa încât bunii platnici cu venituri mici să nu fie afectaţi. Rămâne de văzut dacă autorităţile vor ţine cont de propunere.

Trei ani fiscali în 2013

În plus, orice formă ar lua forfetarul, complică gestiunea contabilă. „Noul impozit nu se va alătura modalităţii existente de impozitare, ci o va înlocui pe aceasta”, spune Răducan. Dacă firma în cauză plătea iniţial impozit pe profit, acesta va fi înlocuit de forfetar. Dacă era înregistrată ca microîntreprindere, cota de 3% pe cifra de afaceri va fi înlocuită de forfetar.

Consultanţii fiscali atrag atenţia cât de complicat poate deveni anul fiscal. „Să presupunem că o microîntreprindere a devenit plătitoare de impozit de 3% pe cifra de afaceri, din cauza modificărilor fiscale din februarie, iar în ianuarie achita impozit pe profit. Dacă devine plătitoare de forfetar, în aprilie, vor fi trei ani fiscali în unul”, spune Luminiţa Ristea, managing partner Nexia România.

Propuneri de impozitare

Potrivit unui proiect al FPTR, impozitul forfetar ar urma să se calculeze ca produs al patru termeni: coeficientul de zonă (în care este amplasat obiectivul), coeficientul de sezonalitate, numărul de locuri de cazare şi o valoare minimă a impozitului unic, exprimată în euro.

De exemplu, în funcţie de locul de amplasare, Bucureştiul se împarte în patru zone: A, B, C, D. Există un coeficient aparte pentru municipii, categorisite de asemenea pe patru zone şi pentru oraşe, staţiunile de pe litoral şi staţiunile montane, cele mai mari cote fiind aferente municipiilor, în aceste categorii.

Sursa: http://www.evz.ro/detalii/stiri/ce-ar-insemna-aparitia-forfetarului-din-aprilie-1024236.html

http://clujnapoca.olx.ro/contabilitate-cluj-napoca-firma-de-contabilitate-cluj-iid-455718493

Fiscul blochează «fuga în offshore» cu un impozit de 50%

Codul fiscal aduce modificări vizând impozitarea banilor care merg spre destinații offshore. Pentru a nu se rata nimic, impozitarea se va face la bancă, înainte de realizarea transferului bancar.

"De moarte și de fisc nu scapă nimeni!" este o veche zicală americană. Și la români, Fiscul a început să se perfecționeze pentru a se apropia de acest deziderat. În nota de fundamentare a ordonanţei de modificare a Codului fiscal, la capitolul „Impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi şi impozitul pe reprezentanţele firmelor străine înfiinţate în România“, apar câteva modificări legate de modalitățile de impozitare a serviciilor pe care firmele românești le plătesc unor firme din străinătate (modalitatea prin care foarte multe firme își exportă veniturile în regiuni offshore pentru a scăpa de o impozitare excesivă).

Mai exact, așa cum explică reprezentanții firmelor de audit și contabilitate, se introduc toate cele trei situații în care veniturile care caută cea mai favorabilă condiție de impozitare în alte state sunt totuși taxate. 

Între țările lumii există diverse convenții și tratate de evitare a dublei impuneri. Astfel, dacă există convenție între România și statul X, dar nerezidentul nu face dovada rezidenței, atunci impunerea se face cu 16%. Dacă nerezidentul prezintă certificatul, atunci se aplică cel mai favorabil impozit dintre 16% și cel din țara cu care există convenție (multe convenții au 10%, așa-numitele offshoruri gri, cum sunt Cipru și chiar Bulgaria).

În schimb, dacă nu există convenție cu statul respectiv, intervine o cotă majorată de impozit de 50%. „Se urmărește schimbul de informații între țări și impozitarea veniturilor cu țările cu care nu sunt încheiate tratate de evitare a dublei impuneri (paradisurile fiscale, în special)“, precizeză un expert în contabilitate și audit.

Offshore-ul de după offshore

Un exemplu de stat cu care România nu are niciun instrument (convenție de dublă impunere) poate fi Monaco (off­shore cu impozit de 0%). Dacă o firmă înregistrată în Monaco emite o factură către o firmă din România, adică dacă se fac plăți din România în Monaco, atunci se plătește acest impozit suplimentar de 50%. Suma se reține automat de către bancă în momentul plății (exact ca impozitul pe dobânzi pe care îl reține și virează banca la stat).

Există totuși și soluția evitării acestui impozit uriaș aplicat la sursă: dacă nu facem plata direct din firma din România către entitatea din Monaco, ci întâi către un offshore

dintr-un stat cu care avem convenție (spre exemplu, Olanda sau Cipru, unde nu plătim 50%, ci doar 10%) și apoi din acesta se face o nouă plată în Monaco, devine aplicabil regimul juridic din Olanda. În total, impozitul se reduce de la 50%, cât ar fi prin virament direct, la 20%, prin virament via Olanda. 
În general, Cipru era aleasă pentru  că are o legislație simplă, birocrație redusă și costuri scăzute, iar Olanda, de către investitorii care vor să folosească holdingul (nereglementat la noi încă). Elveția sau Luxemburg pot fi alte exemple de offshore: sunt mai scumpe, dar asigură o mare confidențialitate. Exemple de paradis fiscal unde nu există convenție și unde s-ar aplica impozitul de 50% sunt Insulele Cayman, Insulele Virgine Britanice, Brazilia, Argentina, Chile, Seychelles, Panama, Bahamas, Cayman, Mauritius, Belize, Aruba etc.

Cei care își făceau un off­shore preferau până acum Cipru  (6.000 de firme dintr-un total de 11.000 înregistrate în țări cu regim fiscal permisiv) sau state cu care există convenții, de exemplu Malta. Una dintre cele mai căutate destinații pentru offshore este Singapore. Din cauza noului Cod fiscal, milionarii români vor avea cheltuieli suplimentare pentru mișcarea banilor și taxe ceva mai mari pentru banii scoși din țară.

4.440 euro costă întreținerea anuală pentru o firmă în Cipru și una în Belize (se poate evita impozitarea cu 50% din România trecând veniturile prin Cipru)

Sursa: Capital - Fiscul blocheaza...

Mergi si la pagina de Facebook de Contabilitate din Cluj

Ce trebuie sa stii despre noile proceduri privind raportarile financiare anuale

S-a dat startul oficial al raportarilor locale, incepand cu publicarea ordinului 40 din 15 ianuarie 2013 si cu aparitia pe site-ul ANAF a formularelor emise de Ministerul Finantelor Publice pentru intocmirea situatiilor financiare anuale ale firmelor.

Avand in vedere penalitatile inscrise in legea contabilitatii, companiile trebuie sa se asigure ca intocmesc si depun corect situatiile financiare si raportarile contabile anuale. 

Firmele care nu respecta procedurile indicate de ordinul privind intocmirea si depunerea situatiilor financiare anuale, recent publicat de catre autoritati, risca penalitati de pana la 40.000 de lei, sustin consultantii Accace. 

Cine intocmeste situatii financiare si ce contin acestea 

Firmele care la data bilantului depasesc limitele a doua din cele trei criterii de marime prevazute de ordinul 3055/2009 (respectiv: totalul activelor - 3.650.000 euro, cifra de afaceri neta - 7.300.000 euro, numarul mediu de salariati - 50) intocmesc situatii financiare care cuprind:

• bilant (cod 10)
• cont de profit si pierdere (cod 20)
• situatia modificarilor capitalului propriu
• situatia fluxurilor de numerar
• note explicative la situatiile financiare anuale
• date informative (cod 30)
• situatia activelor imobilizate (cod 40)

Firmele care in exercitiul financiar precedent au avut cifra de afaceri neta si totalul activelor sub echivalentul in lei al sumei 35.000 de euro, inclusiv, pot opta pentru intocmirea unor situatii financiare simplificate care contin doar bilantul simplificat (cod 10), contul de profit si pierdere simplificat (cod 20), datele informative (cod 30) si situatia activelor imobilizate (cod 40). 
Potrivit legii, situatiile financiare anuale trebuie sa fie insotite de urmatoarele documente: 

1. Raportul administratorilor;
2. Raportul de audit sau raportul comisiei de cenzori, dupa caz;
3. Propunerea de distribuire a profitului sau de acoperire a pierderii contabile;
4. Declaratia scrisa a administratorului prin care isi asuma raspunderea pentru intocmirea situatiilor financiare anuale si confirma ca:

•  politicile contabile utilizate la intocmirea situatiilor financiare anuale sunt in conformitate cu reglementarile contabile aplicabile;
•  situatiile financiare anuale ofera o imagine fidela a pozitiei financiare, performantei financiare si a celorlalte informatii referitoare la activitatea desfasurata;
• persoana juridica isi desfasoara activitatea in conditii de continuitate.

Raportarile contabile pentru filialele locale ale companiilor din strainatate 

Raportarile contabile anuale se intocmesc in baza balantei de verificare intocmite la 31 decembrie si cuprind:

• Situatia activelor, datoriilor si capitalurilor proprii;
• Situatia veniturilor si cheltuielilor;
• Date informative;
• Situatia activelor imobilizate.

Raportarile contabile anuale se intocmesc de catre firmele care nu respecta formatul standard al situatiilor financiare romanesti, asa cum este definit in legislatia locala sau de catre firmele care au un exercitiu financiar diferit de anul calendaristic. Acestea din urma pot fi filiale sau sucursale ale caror firme mama au un exercitiu financiar diferit de anul calendaristic. 

„Pe langa prevederile ordinului 40/2013, ele trebuie sa respecte si prevederile Ordinului ministrului finantelor publice nr. 1.878/2010 privind intocmirea situatiilor financiare anuale de catre entitatile care au optat pentru un exercitiu financiar diferit de anul calendaristic”, explica Ramona Sandu, accounting manager in cadrul Accace. 
Sistemul de raportare contabila anuala se aplica, de asemenea, si subunitatilor deschise in Romania de societati rezidente in state apartinand Spatiului Economic European. 

„Incepand cu anul 2011 aceste sucursale au obligatia conducerii evidentelor contabile pana la nivel de balanta fara intocmirea pachetului de situatii financiare anuale”, mai spune Ramona Sandu. 

Cand se depun situatiile financiare si raportarile contabile anuale 

Termenele pentru depunerea situatiilor financiare anuale si a raportarilor contabile anuale la unitatile teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice sunt urmatoarele: 

•  150 de zile de la incheierea exercitiului financiar - pentru societatile comerciale, societatile/companiile nationale, regiile autonome, institutele nationale de cercetare-dezvoltare;
•  120 de zile de la incheierea exercitiului financiar - pentru persoanele fara scop patrimonial;
• 150 de zile de la incheierea exercitiului financiar – pentru subunitatile din Romania, care apartin unor persoane juridice cu sediul sau domiciliul in strainatate, cu exceptia subunitatilor deschise in Romania de societati rezidente in state apartinand Spatiului Economic European;
• 90 zile de la inchiderea exercitiului financiar – pentru firmele care sunt in lichidare
• firmele care nu au desfasurat activitate de la constituire pana la 31 decembrie nu intocmesc situatii financiare anuale, urmand sa depuna in acest sens la unitatile teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice o declaratie pe propria raspundere de inactivitate, in termen de 60 de zile de la incheierea exercitiului financiar.

Accace activeaza pe piata serviciilor de outsourcing si consultanta, oferind servicii de finante si contabilitate, consultanta fiscala, salarizare si dreptul muncii, inmatriculare si inregistrare, recrutare si training. 
Pe piata de consultanta din Romania mai activeaza companiile Deloitte, PWC, KPMG, Ernst&Young, BDO.


Sursa:  Daily Business - Ce trebuie sa stii despre noile proceduri privid raportarile financiare anuale


Mergeti si catre acest articol: http://clujnapoca.olx.ro/contabilitate-cluj-napoca-firma-de-contabilitate-cluj-iid-455718493

Erori şi abateri financiare de peste 2,5 miliarde de lei la Primăria Odorheiu Secuiesc

   Auditorii Curţii de Conturi a României au constatat mai multe nereguli la primării din judeţul Harghita, cele mai multe abateri financiare, care depăşesc 2,5 miliarde de lei, fiind înregistrate la municipalitatea Odorheiu Secuiesc, transmite corespondentul MEDIAFAX.
În Harghita, potrivit raportului Curţii de Conturi a României pentru anul 2011, s-au făcut acţiuni de control sau audit la 27 de entităţi publice locale, fiind constate abateri care au condus la prejudicierea bugetelor locale, dar şi erori sau abateri financiar-contabile în valoare totală de aproape 2,6 miliarde de lei.
Din această sumă, peste 2,5 miliarde de lei reprezintă erori şi abateri descoperite la Primăria Odorheiu Secuiesc, unde s-a constatat că activele fixe corporale - aflate în patrimoniul entităţii publice - nu au fost reevaluate din anul 2003, precum şi majorarea nelegală a tarifelor stabilite pentru activităţile specifice serviciilor de salubrizare a municipiului.
Primarul municipiului Odorheiu Secuiesc, Bunta Levente, a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX că este vorba despre faptul că imobilele aflate în patrimoniul Primăriei nu au mai fost evaluate de aproape un deceniu.
"Este vorba despre clădirile şcolilor care sunt în proprietatea Primăriei şi ani buni nu a fost reevaluată valoarea acestor imobile. Avem atâtea de făcut, sunt unele domenii care sunt mai importante, mai urgente din punct de vedere cadastral. Aceste reevaluări trebuie efectuate, dar se ştie că firmele private lucrează la preţuri destul de ridicate. Noi încercăm să facem faţă şi chiar cu forţe proprii să facem câteva reevaluări, dar nu putem face faţă solicitărilor nici din punctul de vedere al personalului, care s-a diminuat de la 130 la maximum 70 de funcţionari publici", a declarat Bunta Levente.
Primarul a susţinut că acest demers este necesar, însă a afirmat: "din punctul nostru de vedere nu reprezintă chiar o prioritate, întrucât nu intenţionăm să vindem aceste imobile".
În ceea ce priveşte majorarea tarifelor de salubrizare, Bunta Levente a afirmat că ea putea fi făcută, în timp ce Curtea de Conturi apreciază că s-a realizat fără respectarea legii, litigiul urmând să fie soluţionat în instanţă.
"Cei de la Curtea de Conturi susţin că majorarea taxelor care se aplică în cazul serviciilor de salubrizare sau chiar modul de calcul privind suprafeţele publice, al valorilor care se redau în contravaloarea acestor servicii ar fi nelegale. Majorarea s-a făcut printr-o hotărâre a Consiliului Local (CL) din cauza inflaţiei, indexării preţurilor care tot cresc din diferite motive. Noi considerăm că această majorare a putut fi efectuată, iar Curtea de Conturi susţine că în acele condiţii n-ar fi trebuit şi nu conform acelor metodologii. CL poate să mărească aceste valori, ca atare, această dispută există la nivelul Tribunalului, care va decide", a conchis edilul municpiului Odorheiu Secuiesc.



Sursa: Gandul.info

Vezi si despre contabilitate Cluj.